Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘octavio ocampo’

Revizuirea. Apetitul resemantizarii. Fascinatia inceputului. O simte oricine atunci cand se pregateste sa puna capat unei fraze. Gestul iti ramane suspendat in aer. Eziti intre nedeterminare si delimitare. Recitesti in zig-zag sau de la coada la cap,  cauti pretexte pentru imperfectiunile tale pentru a mai zabovi asupra textului, pentru a-l ajusta si chiar pentru a-l continua, chiar si in chip artificios. Dar  de multe ori nu ai inspiratie. Poti umple, dar nu se leaga, nu ai fluenta inumana a Seherezadei. Ai de ales intre a astepta poate toata viata „fraza buna”, visata de anumiti scriitori, si nerabdare. Cand iti pierzi rabdarea, pui punct. Iti pecetluiesti renuntarea cu propria mana. De aceea imi place mie atat de mult Don Quijote, in special in desenul acesta al lui Kapusta: nu se grabeste niciodata, amana finalul, imun la punct, la samburele lui grafic. E o miraculoasa reversibilitate in felul lui de a scrie. Nu ii e teama de revizuiri tocmai pentru ca desconsidera nonsalant granita dintre realitate si fictiune, acel prag interzis care se va neutraliza intr-un spatiu de sinteza,  meandric, inter-zis. Iesirea curajoasa din sine prin aventura nu este altceva decat predispozitia constanta de a fictionaliza. „Ratacind prin lume ca printr-un text nesfarsit ce trebuie citit, interpretat si descifrat, cavalerul tristei figuri transforma fiecare <fapt> intr-o <reprezentare>: morile in uriasi, pastorii in armate dusmane.(…) Drumul cavalerului de la Mancha e o poteca ingusta intre realitate si reprezentare, este unul dintre firele complicatei urzeli pe care se construieste imaginarul occidental. Cavalerul, <un privitor nebun>, este inainte de orice un produs si un izvor nesecat de fictiuni. ” (Victor Ieronim Stoichita, Efectul Don Quijote, Humanitas, 1995, p.6)

Desenul lui Kapusta surprinde perfect esenta lui Don Quijote, pe care Gustave Dore o ratase  dintr-o citire prea literala a cartii. Dore  imi place si el foarte mult, are calitati exceptionale de ilustrator, un desen extraordinar de viguros, insa Don Quijote l-a pus in fata dilemei reprezentarii unui talc care se pare ca i-a scapat in unele ilustratii, in special cea cu papusile. Oricum, Dore si Kapusta se completeaza, pana la urma.  De observat ca ambii artisti au subliniat plastic unicitatea cavalerului prin deformarea manierista, prin alungirea pana la contractare a trupului  celui bolnav de iluzie.

 

 

 N: Mi-am adus aminte abia acum de Octavio Ocampo, dupa ce am dat drumul postarii. Si reprezentarea asta surprinde, prin dubla imagerie, raportul complex dintre realitate si fictiune, devenit, cultural, „efectul Don Quijote”. Un profil unic, un cumul al propriilor fantasme.

postat de Teodora

Read Full Post »

hristos rastignit

Romanul lui Nikos Kazantzakis, Hristos răstignit din nou (în prima traducere în limba română, titlul era: Hristos răstignit a doua oară) este fără îndoială o capodoperă prin dimensiunea tragică a  credinţei asumate ca destin.  

Într-un sat numit Lykovrysi, situat în Grecia începutului de secol XX (aflată încă sub stăpânirea otomană), o veche tradiţie cerea ca, după Paşte, să se aleagă din rândul membrilor comunităţii cei care vor trebui, timp de un an de zile, să se transpună în pielea personajelor din Noul Testament. Preotul Gregorios îl alege pe păstorul Manolios în rolul lui Isus iar  prietenilor săi, Mihelis, Iannakos şi Kostandis le revin următoarele identităţi biblice: Petru, Ioan şi Iacov. Pentru ca “distibuţia” să fie completă, boierul Michelis, avarul moş Ladas – amândoi membrii ai sfatulu – şi măcelarul sunt numiţi Pilat, Caiafa, respectiv Iuda. Din acest moment, destinul fiecărui personaj se coagulează implacabil. Cei patru prieteni încearcă să îşi reaşeze viaţa pe valori creştine prin asumarea noilor identităţi. Când locuitorii unui sat distrus de turci ajung în Lykovrysi în căutare de adapost şi hrană, sunt alungaţi de cei care fac parte din sfatul satului (“popa Grigoris” fiind, în mod paradoxal, cel mai vehement). Singurul sprijin pentru cei nevoiţi să pribegească vine din partea lui (mai mult…)

Read Full Post »