Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for August 2011

Autospovedanie

„Trage apa, Doamne! Trage apa lacrimii Tale peste mine! Bulboana lacrimii Tale, Doamne, să mă tragă la fund! Mă asurzeşte hohotul diavolului. Atâta merit.” (Cristian Popescu, Caiet de citire şi de caligrafie).

postat de T.

Read Full Post »

În loc de flori

Dacă unii dintre noi tot avem vene foarte vizibile, m-am gândit că, în loc să cumpărăm flori, mai bine ne-am oferi buchetul ăsta verde-albăstrui, atât de imprevizibil  în ramificaţia lui, învelit  în piele naturală, nu în celofan… E o iederă specială, căţărată blând pe toată carnea, care nu asfixiază niciodată şi ne decorează cu cele mai fine nervuri, apropiindu-ne de copaci şi de marmură, deopotrivă… Are flori care apar fără legătură cu anotimpule, care se iţesc în timpul lovirilor accidentale de colţurile brutale ale spaţiului sau pe timp de boală sub forma urmelor lăsate de ac în pete vineţii neregulate… noroc că, atunci când pălesc în galben-verzui şi dispar de tot,  nu lasă pulbere de petale uscate. Ele se ofilesc mai simplu şi mai curat: prin evaporare.
Tulpinile, în schimb, se menţin, nu se uscă niciodată, cel mult se spiralează. Buchetul se lasă  zi şi noapte irigat pe dinăuntru de discreţia caldă şi subterană a  sângelui.  E adevărat că are un verde mai precar în strălucire decât cel al bradului, dar măcar nu emană mirosul pe care îl asociez cu coroanele care ornează excesiv sicriele. Unde mai pui că ţine cât viaţa noastră de om… doar atât, că nu îl poţi scoate niciodată afară, la aer… e o plantă strict de interior, aşa cum placenta este o casă de carne şi întuneric. Şi planta asta agăţătoare pe tapetul impecabil al cărnii se vede sub piele ca în amintirea unei flori presate într-o carte.
postat de T.

Read Full Post »