2010: audiobookurile

postat de Mihaela audiobookurilor

Read Full Post »

Însemnări din subterană, în sfârşit.

Două ore de Dostoievski, altfel decât îl ţineam minte: haios, incoerent, paranoic, filozof, nervos. Un fel de bolgger.

Ce minunat ar fi, dacă n-aş face nimic numai din lene! Doamne ce m-aş stima ! M-aş stima tocmai pentru că-s capabil să am în mine măcar lene; aş poseda şi eu măcar o însuşire, pozitivă întrucâtva, asupra căreia să n-am în­doieli. Întrebare: ce-i cu ăsta ? Răspuns: e un leneş. Mai mare plăcerea s-auzi vorbindu-se aşa despre tine. „Un leneş!” — păi ăsta-i titlu, predestinare, carieră! Aş deveni membru de drept al celui mai select club şi n-aş mai face nimic decît să mă tot stimez. Am cunoscut un domn care şi-a făcut titlu de glorie pe viaţă din faptul că se pricepea la vinul de Bordeaux. So­cotea asta un merit şi îndoielile nu l-au încercat nicicînd. Eu unul cariera asta mi-aş alege-o: aş fi un leneş şi un mîncău. Dar nu unul de rînd, ci unul sensibil la frumos şi sublim. Cum vă place? Visez de mult aşa ceva. Patruzeci de ani m-a tero­rizat acest „frumos şi sublim”; din păcate, o constat la patruzeci de ani; să-mi fi descoperit vocaţia din vreme — o, toate ar fi mers altfel! Mi-aş fi găsit uşor şi activitatea corespunzătoare: anume, aş fi băut în sănătatea a tot ce-i frumos şi sublim. Profitând de orice prilej, aş fi lăsat mai întîi să-mi pice-n pocal o lacrimă, pe urmă l-aş fi dat duşcă, închinînd pentru frumos şi sublim. Aş fi decretat -ale lumii toate frumoase şi sublime; aş fi descoperit laturi frumoase şi sublime în cele mai cumplite şi mai in­contestabile orori. Aş fi devenit lăcrimos ca un burete prea ud. Să zicem că pictorul cutare a trîntit un tablou în ma­niera dui G. Eu beau pe loc în sănătatea pictorului cu tabloul în maniera lui G, dat fiind că-mi place tot ce-i fru­mos şi sublim. Un autor, să zicem, a scris ceva „pe gustul oricui”; beau pe loc în sănătatea „oricui”, dat fiind că-mi place „tot ce-i frumos şi sublim”. Pentru treaba asta aş pre­tinde să fiu stimat, iar pe cei ce nu m-ar stima i-aş persecuta. Trai liniştit, moarte solemnă — nu-i superb? Aş fi slobozit ditamai pîntece, mi-aş fi durat o guşă în trei caturi, mi-aş fi rostuit un nas roşu. Oricine m-ar fi întâlnit ar fi exclamat, contemplmdu-mă: „Ăsta da, halal.! Uite ceva într-adevăr pozitiv!” Ei, domnilor, orice-aţi zice, tare-i plăcut să mai auzi şi asemenea păreri în epoca noastră negativistă.

Update:
Dostoievski însuşi nu şi-ar fi citit opera mai bine (adică mai
pătrunzător) decît o face Răzvan Vasilescu pe cele două CD-uri (însumînd
peste două ore) ale proaspătului audiobook Însemnări din subterană editat de Humanitas Multimedia. Ascultaţi-le noaptea! Marius Chivu, Dilema veche

mihaela audiobookurilor

Read Full Post »

De ce citim?

Răspunde Mircea Cărtărescu, de profesie mircea cărtărescu.

mihaela audiobookurilor

Read Full Post »

” Lectura lui Andrei Pleşu, care este un mare actor, te trage într-un spaţiu care nu mai are nimic comun cu lumea asta”

Aseara, la Bucureşti, la Humanitas Kretzulescu, a avut loc lansarea cărţii lui Andrei Pleşu Note, stări, zile şi a audiobookului său Minima moralia.

mihaela audiobookurilor

Read Full Post »

Minima moralia de Andrei Plesu in lectura autorului. Un audiobook de zile mari, si lungi, patru ore si jumatate de desfatare intelectuala.

Audiobookul Minima moralia, poate mai mult decât oricare altul, ne priveşte. Călăuziţi de vocea caldă a domnului Andrei Pleşu intrăm într-o călătorie în jurul întrebărilor Cum să nu te smin­teşti, atunci când n-ai găsit încă re­pe­rul cu­min­ţe­niei?, Cum se su­pra­vie­tu­ieşte, de­cent, în in­ter­val?, la capătul căreia vom fi, dacă nu mai înţelepţi, sigur mai buni.

Cine nu tră­ieş­te cu sen­ti­men­tul că fie­ca­re cen­ti­me­tru de ex­pe­rien­ţă, chi­pul abia ză­rit al unui tre­că­tor, o fe­reas­tră care toc­mai se în­chi­de, o frân­tu­ră de fra­ză au­zi­tă in­vo­lun­tar, ploa­ia de ieri, vi­sul de as-noap­te, un stri­găt, o mi­reas­mă sau un su­râs — sunt, toa­te, sem­ne şi ape­luri ale desti­nu­lui, ace­la va con­sta­ta, în­tr-un târ­ziu, că şi-a pier­dut chi­pul şi cã su­fle­tul său s-a mu­tat de la sine, ră­tăcind ano­din într-un uni­vers in­di­fe­rent. A avea con­şti­in­ţa des­ti­nu­lui e, dim­po­tri­vă, a simţi că to­tul te pri­veş­te. Nu că eşti cen­trul lu­mii, dar că în tine — vor­ba lui Emi­nes­cu — „o lume îşi face în­cer­ca­rea“.

Minima moralia nu este o carte uşoară, nici un audiobook simplu, dar este una dintre cele mai frumoase experienţe Humanitas.

mihaela audiobookurilor

Read Full Post »

Viaţa Domnului nostru scrisă de Charles Dickens special pentru copiii lui. În lectura lui Marian Râlea.

Astăzi a ajuns Dickens în subterană. A ajuns la timp, în Joia Mare, să ne povestească, cu vocea caldă şi miloasă a lui Marian Râlea, viaţa Domnului. Pe înţelesul nostru, al copiilor mari şi mici. Pe coperta audiobookului este chiar o fotografie cu Dickens. Ei, da, Charles Dickens a scris pentru copiii lui povestea asta, nu ştiaţi, nu? Cea mai frumoasă Poveste din lume. Cartea a fost publicată de Humanitas acum câţiva ani.

Ascultaţi un fragment aici.

Şi câte alte cărţi minunate v-au scăpat. Nu vă întristaţi, audiobookurile pe care le publică Humanitas Multimedia în anul ăsta aniversar vor da glas unor cărţi dintre cele mai frumoase editate în ultimii 20 de ani la Humanitas. Nu mint, uite, peste două săptămâni va ajunge în librarii „Minima moralia” a lui Andrei Pleşu, în lectura autorului, cum altfel? Aţi observat, sper, că  „Despre limită” a lui Gabriel Liiceanu a apărut deja. Nu vă mai spun azi nimic. Ne mai auzim la următorul audiobook sau chiar mai devreme, să vă povestesc ce pregătim, ce înregistrăm, şi cu cine. Până atunci le mulţumesc gazdelor, care-mi dau voie să le locuiesc subterana, fără să plătesc întreţinerea.

Sărbători Fericite,

mihaela audiobookurilor

Read Full Post »