semiagregat

Ce frumos şi subtil e surprinsă, în instalaţiile ăstea cu fragmente de cărbune suspendat pe corzi discrete de nylon, durata însăşi… Realul nu mai e  imuabil, ci un flux segmentat în stop-cadre, prin care curgerea este îngheţată şi spaţializată, după tehnica manipulării cinematice tridimensionale. Materia însăşi nu mai e densitate apriorică, ci se vede recompusă prin juxtapunerile particulelor  plasate ezitant între integrare şi dezintegrare. Solidaritatea spaţială fragilă, nedusă complet până la capăt, creează o tensiune care pune sub semnul întrebării sentimentul nostru de siguranţă în relaţia tactilă (şi nu numai!) cu obiectele. Sensul însuşi nu mai este unitar, ci se încheagă progresiv, în însăşi procesualitatea instalaţiei; aceasta nu mai oferă de-a gata subiectivitatea, ci îi produce structura sub ochii noştri.

artist: Seon Ghi Bahk

Read Full Post »

instalaţie meteo

Am apucat un nor negru de cea mai apropiată margine, l-am întins cu sucitorul până s-a făcut limbă lungă de-un cot şi mi-a regurgitat numai pietre la picioare. Iscat de aerul condiţionat, nisipului i-a venit să se urce pe pereţi, să facă pe  nebunul şi pe roiul de lăcuste. Dacă nu o să plouă imediat, o să înceapă un mare prăpăd în alb.

Read Full Post »

joc de contră cu umbrelă

La început, o întorceam invers în ploaie,  cu mânerul în sus şi mă rugam să mi-o zboare vântul, să nu mă facă de ruşine, până într-o zi: am lăsat-o să se umple ochi de apă, mi-am potrivit chipul   şi m-am cerut de imagine: umbrelă umbrelioară, cine e cea mai frumoasă din ţară?  Niciun răspuns, cu nici un chip. Am vărsat apa în mijlocul trotuarului şi am întors spatele lumii. Când degetul disident a făcut cârcel de la atâta încordare, m-am lăsat păgubaşă, am detaşat mânerul şi mi-am campat bolta direct pe rece, să îmi ţină de carapace, de cort, de obiect de antipatrimoniu.

postat de T.

Read Full Post »