Feeds:
Articole
Comentarii

am migrat

M-am mutat aici:

http://sezonuldedesperechere.kpixel.ro/

leslie dill, unravelled light

 

leslie dill

Artist: Leslie Dill

Două poeme din volumul confesive al lui Dumitru Bădiţa, apărut la editura Vinea, 2013:

 

abuzez de interiorizare

până îmi urmăresc creierul

ca pe un bolovan pe versant

în cădere

 

forţele se adună se organizează solidare

îl prind îl urcă încet încet

şi-l fixează

 

apoi

glisează uşile

şi nu mai ştiu spre ce realitate

să mă duc

ouăle cu şuncă se prăjesc
lumina se prefiră printre crengi pe perete
faianţa-i albă şi integră
smalţul dinţilor mei spart

scot o murătură
şi privesc cerul:
un avion sclipitor se duce
spre nord

pun în farfurie
schimb frecvenţa:
muzică spaţială
şi în reveria mea focul de primăvară
aprins în centrul unei grădini
pe versanţi

Mai multe despre autor şi volum, aici.

imagine: Rebecca Turner

văzînd şi făcînd

întîi de toate voi scufunda

veioza aprinsă în cadă

pentru a obține o zeamă de lumină

numai bună

nici prea fierbinte nici orbitoare

 

apoi voi gusta voluptuos apusul veiozei

înmuindu-mi corpul plin de răni

lăsînd apa să-mi treacă pînă peste urechi

 

voi regăsi acea stare de bine

pe care o ai mereu în preajma

                          sursei

 

mă voi juca

puțin cu întrerupătorul

cît să ți se pară și ție amuzant

 

te voi chema

iubirea ta voindu-se conjugată

în acte                      iar eu prin acte

înțelegînd precum odinioară

                                      fapte

 

te voi chema

dar tu veni-vei               oare

Gabriel H. Decuble, the înd, Cartea Românescă, 2013

 artist: Ingo Maurer, Lacrime del Pescatore

„Mă veţi întreba: ce este lehamitea? Lehamitea este durerea pricinuită de pierdere. Pentru tine lumea şi-a pierdut orice sens, lumea şi oamenii din ea, şi rămîi numai tu, faţă în faţă cu lumea, iar pe de altă parte tu eşti la fel de capabil să exişti în lume ca şi fantoma lui Banquo din Macbeth (…) Ori de cîte ori cineva face avansuri marii fericiri, se expune şi riscului de a cădea în starea de lehamite.

Dodge-ul meu nou şi elegant era cel mai autentic incubator de lehamite. Deşi era destul de comod, deşi mergea ca un ceas, deşi călătoream cu viteză în maximum de confort şi priveam panorama minunată, asemeni cuplului de americani din reclama Dodge-ului, în curînd starea de lehamite a devenit sufocantă. Stăteam congelaţi într-o amabilitate distantă. Ne dureau obrajii de atîtea zâmbete. Fiecare ar fi fost gata să îşi dea viaţa pentru celălalt. În disperare de cauză, am vîrît mîna pe sub rochia ei, dar chiar şi un gest atît de inofensiv şi de casnic a fost întîmpinat cu aceeaşi politeţe înfricoşătoare. Aş fi dat orice să opresc maşina şi să mă dau cu capul de bordură. Şi unde mai pui că eram liberi să facem fie asta, fie orice altceva. Noi însă goneam fără oprire – un vîrtej mărunt de disperare străbătînd lumea asemenea acelui sîmbure de calm din centrul unui uragan.” – Walker Percy, pp. 122-123. [În original, The Moviegoer, 1961)

„The crows that live in Tokyo use clothes hangers to make nests. In such a large city, there are few trees, so the natural materials that crows need to make their nests are scarce. As a result, the crows occasionally take hangers from the people who live in apartments nearby, and carefully assemble them into nests. The completed nests almost look like works of art based on the theme of recycling.” – Yosuke Kashiwakura, „Crows Nest”

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 338 de alți urmăritori