Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for decembrie 2012

Do not go gentle into that good night

by Dylan Thomas

Do not go gentle into that good night,
Old age should burn and rage at close of day;
Rage, rage against the dying of the light.

Though wise men at their end know dark is right,
Because their words had forked no lightning they
Do not go gentle into that good night.

Good men, the last wave by, crying how bright
Their frail deeds might have danced in a green bay,
Rage, rage against the dying of the light.

Wild men who caught and sang the sun in flight,
And learn, too late, they grieved it on its way,
Do not go gentle into that good night.

Grave men, near death, who see with blinding sight
Blind eyes could blaze like meteors and be gay,
Rage, rage against the dying of the light.

And you, my father, there on the sad height,
Curse, bless me now with your fierce tears, I pray.
Do not go gentle into that good night.
Rage, rage against the dying of the light.

Read Full Post »

…ei sunt ursitori cu robe negre, apar din senin şi pigmentează nimicul cu piruete de derviş; ei ştiu că te dor ochii de la zăpadă sau de la orice alt obiect prea alb, mişcările lor imită jocul brownian al punctelor negre ivite în ultima vreme în câmpul optic prin atrofierea corpului vitros, se rotesc în jurul cozii până te-ameţesc, până îţi sar fulgii, te aruncă în aer şi te prind în aceeaşi plasă pe care o iei când te păcălesc…

foto: Mario Giacomelli

postat de T.

Read Full Post »

… ţin post, aştept să iasă la iveală peştii sanitari pitiţi în pungile de sub ochi, să cureţe de impurităţi aura prinsă în jurul capului, întoarsă cu susul în jos…

artist: Laurence Demaison

Read Full Post »

Read Full Post »

închid şi deschid ritmic pumni aşa se clipeşte uneori cu mâinile

katerina lomonosov

imagine: Katerina Lomonosova

postat de T.

Read Full Post »

…cearcănele celui care poartă ochelari, ochii lui Dumnezeu care nu poate trăi în lume fără oameni, fără medierea lor dioptrică, într-o atmosferă de Macondo amestecat cu stepa lui Aitmatov din O zi mai lungă decât veacul (îngerii au rachete pe spate!)… Revelaţia stă pe nasul celui care ştie să vadă cu blândeţe fatalitatea în miezul  arhetipalului mut şi perplex.

Acesta e Anatol Grosu în epistola din filipeni...

Transcriu, la o alegere  ingrată, unele dintre multele poeme care m-au frisonat:

în filipeni nimeni nu se împiedică nimeni nu cade

acolo ulciorul nu se sparge iar vinul nu se varsă

acolo morţiii beau cu viii laolaltă

fiecare pahar parcă ţi-l bea altul

Dumnezeu într-atât îl iubea pe nenica că făcea avioane

din rugăciunile lui şi le arunca

să zboare deasupra capetelor noastre iar când ploua ele se scurgeau

mă întorceam spre casă cu hainele-n cerneală

 –

cu Dumnezeu – precum cu paraşuta

nici de zburat nu zbori

când nenica a orbit eu

mă scăldam în ligheanul cu apă

fără să-mi fie ruşine

nu făceam valuri şi totuşi corăbiile mele se scufundau […]

odată ce vreo casă e ridicată în filipeni

muştele se adună ca de paştele blajinilor

când laşi picăturile de vin să curgă pe pământ

să bem cu toţii

iar din ouăle roşii nu rămâne decât coaja

pentru că gălbenuşul trăieşte în albuş

şi aşa-i de bun cu sare

şi eşti şi tu

în casa ta o muscă

clothes

AnselmKieferAshflower

Für Rabbi Löw 2010-11

ark

artist: Anselm Kiefer

Read Full Post »

la aer

 

photo: Herb Ritts

postat de Teodora

Read Full Post »