am vrut să mă strecor sub pleoapa asta care mi se bate; franjurii genelor nu m-au lăsat în pace toată noaptea, m-au gâdilat până la frisoane cu tălpile spânzurate în afară şi genunchii pe cimentul moale al minţii, privirea îşi imprimă forţa de rugăciune… postat de Teodora
Posts Tagged ‘Durer’
Strămoşul sau urmaşul lui Hamlet?!
Postat în De-ale privirii, etichetat Durer, frans hals, George de La Tour, vanitas vanitatum mundi în aprilie 15, 2010 | Lasă un comentariu »
Am dat peste o sculptură cu o maimuţă căreia puţin îi pasă că stă cu fundul ei de primată pe câteva exemplare grele ale omenirii precum cel referitor la evoluţia darwinistă (oare e mai bine să fii primat sau primitiv? ), de fapt o pastişă a binecunoscutului motiv literar şi plastic vanitas vanitatum mundi, [...]
Pds de Paşte
Postat în poemul de sâmbătă, etichetat Cristian Bădiliţă, Durer, imaginea lui Christos, simbolul christic în martie 27, 2010 | 10 Comentarii »
Cum se apropie Paştele, m-am gândit la Cristian Bădiliţă, dar nu neapărat la specialistul în creştinism timpuriu sau la traducătorul Evangheliilor apocrife ori al actualei ediţii a Setuagintei, cât mai ales la poetul care abordează şi în versuri tematica religioasă din perspectiva aşa-numitului suprarealism ortodox. Frumosul cearcăn către care fug (din vol. Regele cu o harfă în mâini, Curtea Veche, 2007) Prin [...]
Mărimea potrivită
Postat în analogii, etichetat analogii, Durer, Van Gogh în ianuarie 18, 2010 | 4 Comentarii »
Asta faci când îţi cauţi încălţămintea: vezi dacă ţi se potriveşte piciorul, dacă îţi vine bine. Cum Van Gogh credea în pictura universală (aşa cum îi mărturisea fratelui său Theo într-una dintre tulburătoarele lui scrisori), în tabloul unic pictat de toţi artiştii, fiecare desăvârşind câte o porţiune de pânză cu felia lui de excepţie, m-am gândit la [...]
Man of sorrows
Postat în De-ale privirii, etichetat analogii, Bruce Dickinson, Durer, man of sorrows, simbolul christic în ianuarie 8, 2010 | 2 Comentarii »
Omul regretelor… De la Durer incepe, deja, o abordare atipică a simbolului christic, care m-a uimit de fiecare dată când am privit pictura Christ as a man of sorrows. Ceea ce şochează este accentul pus pe caracterul metareprezentaţional mai mult decât pe reprezentarea propriu-zisă, pe contactul vizual direct al figurii cu privitorul, de la acelaşi nivel ontologic, redat prin perspectiva [...]