La provocarea lui Alexandru-caligraf, am ales două poeme pe tema asta mai puţin convenţională. 
Utilitaristul autoproclamat Marius Ianuş foloseşte fotbalul ca pretext pentru empirizarea eului, sufocat, până nu demult, în vidul irespirabil al hârtiei, al textualismului. Unde altundeva să scoţi captivul decât pe un gazon, la… încălzire, în toate sensurile cuvântului? Dacă stăm să ne gândim bine, comunicarea însăşi a devenit, astăzi, un schimb de pase în mediul virtual al messengerului sau al blogului, cu emoticoni în loc de mingi, lansaţi de “ştrumfi” internauţi. Nu de alta, dar poemele au fost scrise, aşa cum mărturiseşte autorul însuşi, “direct pe net”. De fapt, terenul de fotbal are mare legătură cu existenţa noastră în general, nu numai sportivă, căci driblăm, mai mult sau mai puţin profesionist, din realitate în careul oarecum advers al literaturii. Şi invers.
Ştrumfii îşi scriu scrisori pe şerveţele
Gabi, dacă nu erai tu
viaţa mea nu mai avea sens – capotam,
eşti chestia aia – ¼ din mine,
ochii prin care văd lumea reală,
prozatorul de care te sprijini
atunci când treci strada
sau te arunci de pe pod.
Semănăm mult – furiile noastre la beţie
şi gândurile noastre cenuşii seamănă mult.
Mai ţii minte când câştigam drăceşte la pariuri ?
Dacă jucam tot ce era de jucat,
eram milionari în dolari acum -
câştigam tot, nebuneşte,
da’ asta n-a ţinut decât două săptămâni…
Cât o să ţină prietenia noastră?
M-am ars deja de câteva ori,
păstrez un fel de distanţă,
da’ tre’ să ştii că te simt mult mai aproape -
¼ din mine -
decât îmi simţeam ceilalţi ochi.
Să fim atenţi când traversăm strada şi când ne îmbătăm
Să alunecăm pe trotuarele către cluburi
ca două broaşte mari şi convinse
Să intuim linia care desparte literatura de viaţă
& să stăm acolo şi să fulguim
Să jucăm, Copile, să jucăm întruna,
pe terenul echipelor care opresc respiraţia.
Allez Zizou! Allez afros de la patrie!
Aştept campionatul mondial ca pe o boală
pentru că mă gândesc la tine &
la ce ai fost tu -
încăpăţânat ca un pitbull,
elegant ca un diavol –
în trupa aia care ropotea
printr-o junglă imaginară,
tu îmbrăţişai acele forme strălucitoare din aer,
acele fete morgana ale fotbalului…
Te-am văzut de curând mai lent, mai intelectual,
şi mai leneş – nu mai cari atâtea mingi spre poartă… –
numai pasele tale au rămas la fel,
geometrice, desenate pe tabla minţii mele
Asta eşti tu – pasele tale din vârful bocancului
desenează lumi necunoscute în aer.
Sper să câştigi încă o dată titlul
şi să joci din toamnă la Rapid Bucureşti
Pentru că bătrânul vrăjitor nu a uitat nimic,
e doar mai lent, mai sătul de fotbal,
Pentru că stadioanele pustii
aşteaptă şuturile tale magice.
Dar acum vei fi înfăşurat în emoţie…
Aştept campionatul mondial ca pe o boală…
din vol. Ştrumfii afară din fabrică!, Cartea Românească, 2007
postat de Teodora Coman
Merci pentru poeme, acuma le-am citit prima oara!
Analiza jocului lui Zidane mi se pare foarte pertinentă : )
Mulţumesc! Şi când te gândeşti că Zidane nu a reuşit să treacă nicicum din poem în poarta lui Zum!
ianus va veni in noiembrie la sibiu, la zilele iustin panta, va fi interesant de ascultat. faine poeme!
A, ce bine că mi-aţi spus!
În cazul ăsta, îl voi urmări şi asculta aici, în Sibiu! Nu l-am văzut niciodată pe viu 
Teodora, vrei sa te gindesti tu, te rog, la o tema pentru urmatorul pds à contraintes? White Noise zice ca prefera sa nu ne dea teme : )
Da, cum să nu! Îmi faceţi o mare cinste, tu şi whitenoise.
Uite ce propun eu: poeţi despre… poeţi. Să vedem cum se văd ei pe ei. Dar nu la modul abstract, ca entităţi textuale, ci concret-biografic. Cu nume şi detalii dezvăluitoare. Sau… învăluitoare?! 
Imi place tema, merci! : )
(Tocmai am citit V. Leac : )
Topit după Seymour, îmi închipui!
haha, pai da, Zidane n-a trecut dar numai Rapidul e de vina (desi n-as avea nimic impotriva sa joace Zidane la Rapid
). altfel as fi pus poemul asta fara probleme. de fapt nu l-am pus fiindca eram sigura ca o sa-l mai aleaga cineva (uite ca n-am gresit) si fiindca de-abia imi luasem cartea cealalta si am dat peste ceva nou acolo. si tocmai mi-am adus aminte ca l-am ocolit pe Ianus si la poemele cu barbati despre maternitate, desi poemele lui cu Zveruta imi plac mult de tot. poate nu-s tocmai despre maternitate si de-aia… sa zicem. in fine, ii vine si lui randul. 
si mie imi place tema pentru noiembrie. in ce zi postam? mai spre sfarsit, asa, sa avem macar 3 saptamani. nu?
Bine ai venit la noi!
Se postează când doresc prietenii pds-işti. Să zicem la sfârşitul lui noiembrie, dacă tot m-aţi învestit cu o aşa putere de decizie… 
Pe data de 20 sau 27. Mie îmi convine şi mai repede…hai să lăsăm pe 20, e bine?
[...] tematic, ca m-a blocat tema propusa de Alexandru: fotbalul. Tema de luna asta, poeti despre poeti, propusa de Teodora Coman de la Insemnari din subterana, e pentru mine mult mai ispititoare si inspiratoare: pe loc mi-a venit o idee si n-am rabdare sa-i [...]
doar o scurtă digresiune despre isme: ai scris “utilitaristul autoproclamat Marius Ianuş”. dacă nu-mi joacă feste memoria, utilitarist era (sau poate mai este) Adrian Urmanov, alături de care e musai să-l pomenim și pe Andrei Peniuc. Amândoi s-au călugărit între timp… Marius Ianuș a fost fracturist iar recent s-a “autoproclamat” “operaționist”, alături de Domnica Dumea
Altfel, risc și afirmația că Marius azi e la fel de aproape de monahie cum sunt eu de tastatura la care scriu.
pax & chili!
[...] pds-ului de azi, primită de la Teodora, ne cerea să găsim poeme în care poeţii vorbesc despre alţi poeţi. “Dar nu la modul [...]
nu-i nicio rușine, din fericire nu mi-s un clasic în viață. cu lansarea aceea e vorba de ediția a doua a unui volum care nu se mai gaseste pe “piata”, asa ca la Gaudeamus ar fi un moment foarte bun sa te pui la curent
[așadar sâmbătă, ora 19, la standul Vinea...]
revenind la prima digresiune [vezi, o digresiune nu vine niciodata singura...] – nuantarea era ceva mai adanca – spuneam ca, dupa cunostintele mele [dar, evident, s-ar putea sa ma insel] marius ianus nu s-a autoproclamat utilitarist, ci fracturist si operationist! …dar asa e cu -ismele astea, sunt ca ciupercile, nici nu stii care-s comestibile si care otravitoare…
gand bun din pupa!
Promit că o să mă pun la curent, deja am citit ce am găsit pe net şi pe alte bloguri, însă la Gaudeamus chiar nu avem cum să ajungem. Mă voi interesa de carte pe la prieteni. Succes la lansare!